Introducere
Formele sesizării organelor de urmărire penală
- art. 288 alin. (1) C.proc.pen., organul de urmărire penală este sesizat prin plângere sau denunţ, prin actele încheiate de alte organe, ori se sesizează din oficiu.
- sesizarea din oficiu (procuror sau organul de poliție)
- denunț (încunoştinţarea făcută de o persoană fizică sau juridică despre săvârşirea unei infracţiuni (art. 290 C.proc.pen.), fiind un act informativ care se face exclusiv în interesul societăţii şi nu în interesul particular al denunţătorului. Dreptul de a face denunţ nu este supus vreunei condiţii personale, cum ar fi vârsta sau capacitatea.
În cazurile denunţurilor anonime (denunţătorul nu îşi arată identitatea) sau pseudo-denunţul (se indică o identitate falsă), ca modalităţi de sesizare, acestea nu pot fi considerate ca un denunţ, ci ele repre-zintă o formă de realizare a sesizării din oficiu.
- plângerea persoanei vătămate (încunoştinţarea făcută de o persoană fizică sau juridică, căreia i s a cauzat o vătămare prin infracţiune (art. 289 C.proc.pen.).
- ONG-urile pot să sesizeze prin plângere sau denunț săvârșirea unei infracțiuni privind deșeurile.
- actele de constatare încheiate de: comisarii Gărzii de Mediu, comisarii Gărzii Forestiere, personalul silvic din cadrul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură şi al structurilor teritoriale cu specific silvic, personalul silvic din cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva şi al structurilor sale teritoriale, personalul silvic din cadrul ocoalelor silvice de regim autorizate, ofiţerii şi subofiţerii din cadrul Jandarmeriei Române, poliția locală, lucrătorii vamali, Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare, Inspectorii Administrației Apelor Române.
Curtea Constituțională, în jurisprudenţa sa,( DCC nr. 72/2019 paragr.47) a statuat că ori de câte ori există o suspiciune rezonabilă cu privire la săvârşirea unei infracţiuni, organele prevăzute la art. 61 alin. (1) lit. a) - c) din Codul de procedură penală sunt obligate să întocmească un proces-verbal despre împrejurările constatate. Acest proces-verbal reprezintă un înscris cu caracter oficial prin care se consemnează în mod detaliat faptele, cu enumerarea elementelor pe care se întemeiază (constatări personale, declaraţii, documente etc.). Curtea a apreciat că procesul-verbal întocmit în condiţiile prevăzute de art. 61 din Codul de procedură penală poate constitui "mărturie în acuzare", organele enumerate în cuprinsul normei căpătând calitatea de "martori" în sensul Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (Decizia nr. 198 din 7 aprilie 2016). Rezultă astfel că actul încheiat în urma activității de constatare desfăşurată de aceste organe în afara procesului penal nu poate fi mijloc de probă.Aceasta înseamnă că dacă sunt întocmite după începerea urmăririi penale , la solicitarea organelor de UP poate constitui mijloc de probă.
Conform art.19 alin. (2) Acțiunea civilă se exercită de persoana vătămată sau de succesorii acesteia, care se constituie parte civilă împotriva inculpatului și, după caz, a părții responsabile civilmente. Victimele infracțiunilor de mediu nu sunt întotdeauna conștiente de faptul că au fost victimizate. Chiar și atunci când indivizii sunt conștienți de impactul prejudiciului asupra mediului, s-ar putea să nu se considere „victime ale criminalității” sau să raporteze prejudiciul agențiilor de aplicare a legii.