Trafic ilegal de deșeuri
Introducere
Începând cu anii '70, UE a preluat inițiativa în combaterea problemelor care decurg din gestionarea necorespunzătoare a deșeurilor și din transportul ilicit al acestora. Cu toate acestea, abia în 2002, odată cu cel de-al șaselea program de acțiune pentru mediu, gestionarea deșeurilor a fost inclusă printre prioritățile cheie de mediu la nivelul UE, iar ulterior, în 2007, Tratatul de la Lisabona a inclus în mod oficial problematica mediului în toate politicile europene.
Raportul ‘Movement of waste across the EU's internal and external borders (Mișcarea deșeurilor peste granițele interne și externe ale UE)’ realizat de AEM, descrie creșterea semnificativă a comerțului transfrontalier cu deșeuri, în condițiile în care exporturile de cupru, fier, oțel, aluminiu și nichel s-au dublat între 1999 și 2011, iar cele de materiale plastice au crescut de cinci ori. Nu este surprinzător faptul că rețelele criminale și grupurile infracționale organizate au devenit din ce în ce mai interesate de activitățile transnaționale ilicite, conduse de câștiguri financiare vaste și facilitate de un risc scăzut de detectare și de ratele reduse de condamnare. În același timp, circulația deșeurilor periculoase este în scădere, în principal din cauza cerințelor legale stricte.
Având în vedere natura transnațională a traficului ilegal de deșeuri, cooperarea internațională și schimbul prompt de informații devin parte integrantă a luptei împotriva acestui tip de infracțiune. Aceasta înseamnă, pe de o parte, informații practice și schimburi de date standardizate între țări și, pe de altă parte, posibilitatea de a crea rețele formale și informale solide între agențiile care operează în aceste sectoare (de exemplu, agențiile de aplicare a legii, parchetele, vămile, agențiile de protecție a mediului).