Infracțiuni privind eliminarea deșeurilor
Infracțiunea prevăzută de art. 66 alin. (1^1) din O.U.G. nr. 92/2021
Pentru existența infracțiunii prevăzută de art.66 alin.1^1 din O.U.G. nr.92/2021, este necesar ca acțiunile, analizate împreună, să releve o cantitate totală de deșeuri sau un impact cumulat asupra mediului, vieții, integrității corporale sau sănătății persoanelor ce nu poate fi neglijată/neglijat.
În opinia noastră cele două condiții sunt alternative, respectiv:
cantitatea de deșeuri nu poate fi neglijată. Această condiție se consideră a fi îndeplinită în funcție de următoarele:
- numărul de obiecte considerate deșeuri și vizate de actul de conduită ilicit;
- cantitatea sau volumul deșeurilor vizate de actul de conduită ilicit;
- când pentru înlăturarea efectului actului de conduită ilicit este necesar un efort ce implică un cost de orice natură.
- impactul asupra mediului ori asupra vieții, integrității corporale sau sănătății persoanelor nu poate fi neglijat. Această condiție se consideră a fi îndeplinită, conform art.66 alin. (1^2) din O.U.G. nr.92/2021 :
- în cazul în care prin actul de conduit ilicit o modificare, chiar și în proporție mică a calității apei, solului sau subsolului din aria vizată de actul de conduită ilicit.
- când pentru înlăturarea efectului actului de conduită ilicit este necesar un efort ce implică un cost de orice natură.
În opinia noastră, fiecare dintre acțiunile care intră in conținutul elementului constitutiv, întrucât nu îndeplinesc două condiții alternative ele constituie contravenția prevăzută de art. 62 lit.b) din O.U.G. nr.92/2021 cu amendă de la 30.000 lei la 45.000 lei, pentru persoanele fizice, și de la 50.000 lei la 70.000 lei, pentru persoanele juridice, respectiv încălcarea dispozițiilor art. 20 alin. (3)-(6) din lege.
Astfel se pune problema aplicării principiului non bis in idem.
Comparând dispoziții similare (contravenție, o singură faptă, infracțiune, săvârșirea faptei de mai multe ori și depășirea prejudiciului) cu cele ale art. 107 alin. (1) lit. b) și ale art. 109 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ prin Decizia nr.524/2021, pargr.27, a constatat că, chiar dacă elementul material al laturii obiective al infracțiunilor reglementate de aceste texte se referă, în parte, la fapte ce pot constitui contravenții, întrunirea elementelor constitutive ale infracțiunilor respective impune o dublă condiționare: repetabilitatea faptei („fapta a fost săvârșită de cel puțin două ori în interval de un an“) și cuantumul prejudiciului, superior celui pentru care fapta constituie contravenție („cel puțin 5 ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior“). Astfel fiind, nu poate fi reținută „identitatea de obiect“, drept componentă-cheie a principiului ne bis in idem, în sensul jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului invocate. Cu alte cuvinte, incriminarea nu intervine pentru „aceeași faptă“, sancționată contravențional, ci numai dacă fapta respectivă are caracter de repetabilitate și prejudiciul produs este superior celui reținut în cazul contravenției. Nefiind întrunită această identitate, nu se poate reține încălcarea, prin normele criticate, a principiului ne bis in idem.